Alergiile la adulți – când e momentul să consulți medicul alergolog

Interviu cu Dr. Alina Cotleț, Medic Specialist Alergologie și Imunologie Clinică

Tot mai mulți adulți se confruntă cu simptome precum strănut frecvent, dificultăți de respirație, iritații cutanate sau ochi care lăcrimează excesiv — semne care pot ascunde o afecțiune alergică.

Pentru a înțelege mai bine cauzele, metodele de diagnostic și opțiunile moderne de tratament, am stat de vorbă cu Dr. Alina Cotleț, Medic Specialist Alergologie și Imunologie Clinică.

Ce investigații sunt disponibile — inclusiv cele decontate prin Casa de Asigurări de Sănătate — și oferă recomandări utile pentru cei care se confruntă cu simptome neglijate prea des.

Î: Doamna doctor, ce semne ar trebui să-i determine pe adulți să se adreseze unui medic alergolog?

R: Daca vorbim de alergiile respiratorii, simptome ca stranut, obstructie nazala, tuse, rinoree, prurit nazal sau ocular, hiperlacrimare, ochii rosii, ar putea sugera o rinita sau conjunctivita alergica. Daca suspicionam un astm, atunci se pot asocia si lipsa de aer, tusea nocturna sau matinala, wheezing ( respiratia suieratoare), aceste simptome fiind agravate de infectiile respiratorii, variatiile de temperatura sau efort. Atat in cazul rinitelor, cat si a astmului, simptomele pot fi sezoniere, daca exista o alergie la polen, sau pe tot parcursul anului, unde mai probabil este implicata o alergie la acarieni sau animale de companie.

In cazul alergiilor alimentare si medicamentoase IgE mediate, simptomele care ar sugera o alergie sunt urticaria, varsaturi sau diaree, tuse, lipsa de aer, ameteli si chiar pierderea cunostintei, simptome care debuteaza la 30 min-2 h de la ingestie.

Î: Mulți pacienți tind să ignore simptomele ușoare, cum ar fi strănutul frecvent sau lăcrimarea ochilor. Cât de important este, totuși, să facă o evaluare alergologică la timp?

R: Daca un pacient prezinta aceste simptome, expunerea repetata si prelungita la alergeni, determina o inflamatie la nivelul cailor respiratorii superioare sau inferioare. Este important sa se identifice la ce sunt alergici, in vederea optarii pentru un tratament specific si pentru o anumita perioada de timp. In prezent sunt multe optiuni de tratament ce pot oferi pacienților alergici un stil de viata normal.

Î: Cum decurge, în general, o consultație alergologică pentru adulți? Ce ar trebui să știe pacienții înainte de a veni la cabinet?

R: Consultatia presupune, in primul rand, o discutie cu pacientul despre simptome si o evaluare clinica. Ulterior, in functie de caz si simptome, se poate opta pentru o testare cutanata prick alergeni respiratori/alimente/ medicamente, prick to prick direct cu alimentele, spirometrie sau dozarea oxidului nitric exhalat. In final, dupa aceste investigatii, se va pune un diagnostic si se va recomanda un tratament adaptat pentru fiecare pacient.

Pacientul trebuie sa specifice medicului toate afectiunile de care sufera, impreuna cu tratamentul pe care il urmeaza.

De mentionat ca la un pacient pot fi necesare mai multe investigatii in cadrul aceluiasi consult, astfel o consultatie poate dura si pana la 40 minute.

Î: Ce tipuri de teste efectuați cel mai des în cadrul consultațiilor și cum se interpretează rezultatele acestora?

R: In cabinet cel mai frecvent se fac teste cutanate prick la alergenii respiratori sau alimente in functie de simptomele pe care le prezinta pacientul. Aceste teste ne dau un rezultat rapid, in 15-20 minute, si pun in evidenta prezenta anticorpilor de tip IgE specifice. Nu se fac teste cutanate prick de rutina, ci ghidat in functie de simptome.

Testarile la medicamente nu se fac preventiv, este necesar un consult medical pentru a stabili tipul si severitatea reactiei. In functie de istoric, medicul va decide daca este necesara sau nu testarea cutanata. Uneori, in cazuri complexe, sunt necesare analize de sange complementare.

In dermatitele atopice severe, eczemele cronice, se pot aplica teste patch pentru diagnosticul dermatitelor alergice de contact ( metale, parfumuri, conservanti). Aceste teste se aplica pe spate timp de 48h.

Alte  investigatii care ne ajuta in diagnosticul astmului sunt spirometria simpla sau cu bronhodilatatie si dozarea oxidului nitric exhalat, investigatie importanta in monitorizarea astmului alergic.

Î: Există diferențe între testele prick și cele patch? În ce situații sunt recomandate fiecare dintre ele?

R: Da exista diferenta intre cele 2 teste.

Cum am mentionat anterior, testele cutanate prick se fac pentru alergiile imediate, IgE mediate. Acestea se folosesc pentru a depista alergiile respiratorii, alimentare, medicamentoase.

Testele patch pun in evidenta alergiile tardive, mediate celular. Sunt recomandate in alergiile medicamentoase tardive, eczeme cronice, dermatite atopice cu raspuns slab la tratament adecvat.

Î: Pacienții întreabă des dacă trebuie să întrerupă tratamentul cu antihistaminice înainte de testare. Care este recomandarea dumneavoastră?

R: Pentru a avea un raspuns cutanat adecvat, in cazul testelor prick se recomanda oprirea tratamentului cu antihistaminice timp de 5 zile.

In cazul testelor patch se recomanda evitarea tratamentului cu cortizon, atat creme cat si comprimate.

Aceste recomandari nu sunt obligatorii, in urma consultului, uneori se poate temporiza testarea cutanata, daca pacientul are nevoie de tratament sau se pot indica analize de sange specifice.

Î: Se întâmplă frecvent ca adulții să dezvolte alergii noi, chiar dacă nu au avut în copilărie? Ce factori pot declanșa aceste reacții?

R: Alergiile respiratorii, alimentare, medicamentoase pot sa apara oricand in timpul vietii, chiar daca nu au avut in copilarie.

Un istoric familial pozitiv creste riscul alergiilor.

Sunt anumiti factori care pot accentua o reactie alergica, cum ar fi consumul de alcool, antiinflamatoarele nonsteroidiene, infectiile, ciclul menstrual, efortul fizic intens.

Î: Când recomandați efectuarea spirometriei și ce rol are această investigație în diagnosticul astmului alergic?

R: Atunci cand pacientul prezinta simptome sugestive pentru un astm (tuse, lipsa de aer, wheezing sau respiratie suieratoare) se recomanda efectuare unei spirometrii bazale. Daca anumiti parametrii sunt sub valorile normale, se continua cu testul bronhomotor, pentru a evidentia reversibilitatea bronsica specifica astmului.

Î: Ce opțiuni de tratament există astăzi pentru persoanele care se confruntă cu alergii persistente?

R: Schema terapeutica este adaptata specific pentru fiecare pacient, in functie de simptomele pe care le prezinta. Daca vorbim de o rinita alergica, se pot administra antihistaminice comprimate sau intranazal, uneori fiind nevoie si de corticosteroizi intranazal.

In cazul unui astm bronsic tratamentul cu corticosteroizi inhalatori si bronhodilatator trebuie sa fie personalizat fiecarui pacient, in functie de varsta, comorbiditatile asociate si tehnica inhalatorie.

Alergiile alimentare si medicamentoase confirmate pot fi amenintatoare de viata. In aceasta situatie, evitarea alergenului este esentiala, pacientul are nevoie de o trusa de urgenta si instructiuni clare pentru a interveni optim.

Î: Tot mai des se vorbește despre imunoterapie specifică. Ne puteți explica, pe scurt, în ce constă și cui se adresează?

R: Imunoterapia alergen specifica este singura terapie care poate modifica cursul bolii alergice. Exista 2 cai de administrare a imunoterapiei utilizate la momentul actual: subcutanat si sublingual.

Preparatele de imunoterapie contin cantitati mici de alergeni, administrate jn doze crescatoare.

Formele de alergie pentru care imunoterapia este disponibila: polenuri de arbori, ierburi si buruieni; acarieni; epiteliu pisica.

Se poate incepe de la varsta de 5 ani la persoanele care au rinite alergice si astm bronsic alergic, durata medie fiind de 3-5 ani.

Î: Cum pot fi prevenite reacțiile alergice severe, de exemplu cele la înțepături de insecte sau la medicamente?

R: In cazul pacientilor care nu stiu ca sunt alergici, aceste reactii nu pot fi prevenite.

Dupa evaluarea alergologica pacientului i se pune la dispozitie o trusa de urgenta, in cazul alergiei la intepaturile de insecta (viespe, albina). In cazul alergiilor medicamentoase, pacientul va fi ajutat cu alte optiuni de tratament sigure.

Î: În cazul alergiilor de contact — cum ar fi cele cauzate de nichel, parfumuri sau vopsele — ce soluții aveți pentru pacienți?

R: In primul rand identificarea alergenului si evitarea contactului cu acesta, este esential. Daca acest lucru nu este posibil, mai ales in cazul alergiilor profesionale, se poate opta pentru tratament topic cu corticosteroizi.

Sunt peste 4000 de substante ce pot cauza o dermatita alergica de contact. In cabinet dispunem de o trusa standard europeana ce contine 30 alergeni, cei mai frecventi. Se pot face testari cutanate si la produsele proprii.

Î: Ce legătură există între dermatita atopică și alte tipuri de alergii?

R: Dermatita atopica este boala inflamatorie cronica a pielii, cu debut in majoritatea cazurilor in copilarie, insa in 25% din cazuri aceasta persista si la varsta de adult.

O dermatita atopica netratata corespunzator creste riscul de alergii alimentare si respiratorii. Pierdea functiei de bariera cutanata determina patrunderea factorilor agresori si a alergenilor prin piele producand sensibilizare, ulterior alergie. De asemenea persoanele cu dermatita atopica sunt mai predispuse la infectii cutanate si dermatite de contact alergice.

Î: Ce sfaturi aveți pentru pacienții care se confruntă cu alergii sezoniere, mai ales primăvara sau toamna, când polenul este peste tot?

R: Testarea cutanata prick poate pune in evidenta sensibilizarea la polenuri. Cele mai frecvente polenuri implicate in alergii sunt polenul de arbori si arbusti, graminee si buruieni, fiecare cu perioada de polenizare diferita. Important este ca pacientul sa stie ca tratamentul se incepe cu 2 saptamani inainte de sezonul de polenizare. Unele polenuri pot fi destul de agresive, de aceea un consult alergologic poate ajuta pacientul sa treaca cu bine peste aceste alergii.

Sunt si cateva masuri generale pe care le poate urma pacientul: inchiderea geamurilor pe timp de zi, folosirea de purificatoare de aer in casa, schimbarea hainelor cu care s-a iesit afara, nu se consuma produse pe baza de polen.

Î: Odată ce tratamentul dă rezultate, cum pot fi menținute efectele pozitive pe termen lung?

R: In alergiile sezoniere tratamentul se va face doar in perioada de polenizare. Sunt si alergeni care se gasesc pe tot parcursul anilor, denumiti alergeni pereni (acarieni), pentru acest tip de alergie tratamentul va fi pe o perioada mai lunga de timp.

Evaluarea alergologica regulata ajuta pacientul sa duca un stil de viata normal.

Î: Știm că unele investigații sunt decontate prin Casa de Asigurări de Sănătate. Ce teste pot beneficia de această facilitate?

R: Investigatiile decontate de Casa de Asigurari de Sanatate sunt testele cutanate prick alergeni respiratori/ alimentari (maxim 8 teste), testele cutanate patch (max 10 alergeni) spirometria simpla sau cu bronhodilatatie, dozarea oxidului nitric exhalat.

Î: Ce ar trebui să știe pacienții despre pregătirea înainte de consultație și despre eventualele costuri suplimentare?

R: Este bine ca pacientul alergic sa se prezinte inainte de sezonul de polen pentru a putea interveni optim cu tratament din timp.

Daca este posibil sa nu ia tratament antihistaminic 5 zile inainte de testarea cutanata, aceasta conditie nu este obligatorie.

In cazul alergiilor medicamentoase este important ca pacientul sa stie exact medicamentul incriminat, cand a urmat tratamentul, cate doze a luat si la cat timp a aparut reactia. La fel si in cazul alergiilor alimentare, uneori este util un jurnal alimentar pentru a identifica alergenul declansator.

Avand in vedere ca momentan sunt decontate doar 8 teste prick  si 10 teste patch prin CAS, de multe ori sunt necesare mai multe teste pentru a stabili un diagnostic corect, astfel pot sa apara costuri suplimentare suportate de catre pacient.

Din pacate nici imunoterapia alergen specifica nu este decontata in Romania.

Î: După cât timp este recomandată o reevaluare alergologică?

R: Reevaluarea alergologica se recomanda diferit la fiecare pacient, in functie de patologie. O prima reevaluare se poate face la 1- 3 luni, ulterior la 6-12 luni.

Î: Și, în final, ce mesaj le transmiteți celor care se confruntă cu simptome respiratorii sau cutanate, dar amână să meargă la medicul alergolog?

R: Din pacate prevalenta alergiilor este in crestere la nivel mondial atat in randul copiilor cat si la adulti.

Depistarea precoce a alergiilor respiratorii impreuna cu un tratament adecvat previne evolutia bolilor alergice si scade riscul complicatiilor.

In cazul alergiilor alimentare sau medicamentoase, consultul alergologic este foarte important. In primul rand trebuie confirmate suspiciunile de alergii, pentru a nu supune pacientul la o dieta restrictiva si pentru a nu se evita medicamente nejustificat.